Zilele trecute, într-o după-amiază, deși știam că-mi va provoca o stare proastă, am deschis browser-ul telefonului și am intrat aici. Am răsfoit în grabă puținele articole și ceva mi-a atras atenția: trecuseră aproape trei luni (astăzi acestea se împlinesc) de cînd publicasem ultimul articol și aproape patru de cînd îndrăznisem să cred că un nou început mă așteaptă.... [continuare]
Unii ar putea spune că e o calitate, că dau dovadă de curiozitate (cea care știm că-ți păstrează mintea tînără), dar, de-a lungul timpului, am început să cred că este unul dintre marile mele defecte – urmarea pasiunilor, pentru mine altcătuită întotdeauna din trei etape: mult prea ușoara înflăcărare, un timp pierderea totală, urmată invariabil de părăsirea bruscă,... [continuare]
Acum cîteva zile, din neatenție, așa cum se întîmplă mai mereu, am reușit să-mi șterg din telefon cîteva fișiere care, teoretic, ar fi trebuit să fie în siguranță într-un seif. Păstram acolo cîteva însemnări personale, fotografii diverse, dar, cel mai important, „ascunsesem” acolo fișierul cu parolele tuturor conturilor mele online. O adevărată tragedie aș putea spune. Din nou... [continuare]
După ce-au stăpînit pămîntul pentru mai bine de 160 de milioane de ani, dinozaurii au dispărut, ca urmare a unui cataclism, în urmă cu 66 de milioane de ani lăsînd locul mamiferelor să prospere. Doar cîțiva au supraviețuind sub hainele păsărilor de astăzi. Dintre mamifere însă, acum vreo 3 milioane de ani, se desprinde un reprezentant de seamă,... [continuare]
„Dacă nu ești pe Google nu exiști”, se spunea cînd Facebook nu exista, cînd hi5 (vă mai amintiți?), Yahoo Messenger ori eternele email-uri cu ppt-uri și glume de tot felul ce ne invadau Inbox-ul închipuiau prima rețea de socializare. Cînd descopeream plini de încîntare că putem și chiar trebuie să avem și o existență virtuală. Dar totul avea... [continuare]
Pe cînd eu nu existam nici măcar ca o promisiune ori ca un gînd fugar, pe cînd părinții mei își trăiau copilăria fără grabă, în unele ierni ningea într-atît încît zăpada acoperea ferestrele, se ridica pînă la streșini și închidea drumurile și ulițele. Fără prognoze meteo, fără coduri galbene, portocalii ori roșii, ningea fără oprire o zi, două,... [continuare]
Cum am avut cîteva zile libere cu ocazia Micii Uniri și cum vremea se-anunța extrem de capricioasă, am preferat să mă retrag la țară, într-un sat de munte, acolo unde mi-am îngropat copilăria și unde încerc, din ce în ce mai des, să regăsesc farmecul acelor ani care, cred tot mai mult, sînt singurii ce nu doar că... [continuare]
După un proiect eșuat la sfîrșitul lui 2016, în ianuarie 2017, am început să adun articole în blogul Condeierul, semnînd Ilarion Lainic. Dincolo de oboseală și de greșelile pe care le repetam cu încăpățînare, a fost o experiență, nu doar interesantă, ci de-a dreptul fascinantă. Din păcate, după mai puțin de-un an, vîltoarea vieții m-a făcut să scriu... [continuare]
